România se confruntă de câțiva ani cu un deficit acut de forță de muncă în multe sectoare, în special în construcții, agricultură, producție și HoReCa. Plecarea a peste 6 milioane de români la muncă în străinătate a lăsat un gol uriaș pe piața internă. De exemplu, numai în construcții, peste 260.000 de muncitori români au părăsit țara între 2009 și 2017, ceea ce a dus la un deficit estimat de aproximativ 200.000 de muncitori în acest sector. Astăzi, situația nu s-a ameliorat suficient – la mijlocul anului 2024 angajatorii raportau în mod repetat zeci de mii de posturi vacante în construcții (aprox. 47.716 numai în lucrări de construcții). În fața acestei crize de personal, companiile românești au găsit o soluție în recrutarea de muncitori din Asia, fie ei calificați sau necalificați, care să suplinească forța de muncă locală. Guvernul a facilitat acest demers prin creșterea contingentelor de lucrători extracomunitari admiși: pentru 2024 s-a aprobat un contingent de 140.000 de muncitori străini, cu 40.000 mai mult decât în anul precedent, iar pentru 2025 este propus un contingent de 100.000 (care reprezintă ~1,25% din totalul angajaților din România). Astfel, importul de forță de muncă asiatică a devenit nu doar o opțiune, ci o necesitate strategică pentru economie.
Câți muncitori asiatici lucrează în România?
Numărul muncitorilor străini din afara UE din România a crescut exponențial. Dacă la sfârșitul lui 2019 erau doar ~50.000, la jumătatea anului 2024 erau deja peste 140.000 de muncitori străini angajați legal în țara noastră. Dintre aceștia, majoritatea provin din Asia – în special din Nepal și Sri Lanka, care domină topul naționalităților de muncitori extracomunitari. Potrivit datelor oficiale din 2024, aproximativ 25.982 de cetățeni nepalezi și 17.101 cetățeni din Sri Lanka lucrau legal în România, împreună reprezentând ~30% din forța de muncă străină. (Aceste cifre sunt în creștere continuă; unele rapoarte recente indică deja aproape 37.000 de nepalezi cu permise de muncă în prezent). Alte comunități asiatice semnificative includ muncitori din India (~9.600 în 2024) și Filipine, precum și din țări precum Vietnam, Bangladesh, Pakistan sau Turcia.
Știați că? Municipiul București găzduiește cei mai mulți angajați străini (aproape 50.000 de persoane), urmat de județe dezvoltate precum Ilfov, Timiș, Constanța și Cluj . La nivelul județului Cluj, de pildă, se află în prezent ~20.000 de cetățeni străini, cei mai mulți provenind din Republica Moldova, dar în topul naționalităților urmează și cei din Sri Lanka, Nepal, Vietnam, India etc. Acest lucru arată distribuția geografică a forței de muncă asiatice, concentrată în marile orașe și zonele cu dezvoltare economică.
Integrarea muncitorilor asiatici a devenit deja o realitate cotidiană în România. Ceea ce părea o prezență exotică în urmă cu un deceniu este astăzi parte integrantă din societate. De exemplu, la Cluj-Napoca, numărul mare de angajați nepalezi și srilankezi i-a făcut pe localnici să remarce că aceștia ar fi meritat chiar să deschidă parada de Zilele Orașului, ca o recunoaștere simbolică a contribuției lor. Mulți muncitori asiatici se stabilesc pe termen lung: își aduc familiile aici (copiii lor merg la școli românești și vorbesc limba fluent), unii își deschid propriile afaceri, iar alții chiar avansează în carieră. Un caz concret este al unei doamne din Filipine care a venit acum 13 ani ca bonă, iar între timp s-a calificat și lucrează într-un birou în București, fiind pe deplin integrată și tratată „ca parte din familie” de către români. Comunități întregi de lucrători asiatici trăiesc în condiții bune în România – au apărut cartiere rezidențiale dedicate lor, de exemplu în București și Ilfov, unde sute de cetățeni din Nepal, Sri Lanka, India sau Pakistan locuiesc și se bucură de condiții civilizate oferite de angajatori. Aceste eforturi ale companiilor au scopul de a-i reține, știind că dacă nu li se oferă condiții decente, muncitorii străini ar putea alege să plece spre Occident pentru salarii mai mari.
În mediul de afaceri, integrarea muncitorilor asiatici este privită ca un succes. Un exemplu elocvent vine de lângă Alba Iulia, la o fabrică de pavele și prefabricate pentru construcții, care a angajat 14 muncitori nepalezi și 2 din Sri Lanka. Managerul fabricii declară că aceștia „sunt serioși, îi avem aici non-stop, ne putem folosi de ei sâmbăta, duminica. Sunt loiali, românul astăzi îl ai, mâine nu-l mai ai”. Cu alte cuvinte, angajatorul recunoaște că fără aportul acestor muncitori străini, producția ar suferi, în timp ce localnicii nu erau suficienți sau stabili. Astfel de povești de succes apar și în alte industrii – în HoReCa, directori de hoteluri confirmă că sectorul „ar muri fără sprijinul acestor cetățeni [non-UE]”, pe care îi consideră acum indispensabili pentru business. Pentru mai multe detalii despre adaptabilitatea și trăsăturile muncitorilor nepalezi, puteți consulta și articolul nostru dedicat muncitorilor din Nepal în România.
Muncitori asiatici calificați vs. necalificați
În contextul importului de forță de muncă asiatică, companiile au de ales între a angaja muncitori calificați (cu experiență și pregătire profesională într-un anumit domeniu) sau muncitori necalificați (pentru munci generale ce nu necesită o calificare anume). Pe cine alegi? Răspunsul depinde de nevoile specifice ale afacerii tale, dar și de disponibilitatea forței de muncă locale pe acel post.
Muncitorii asiatici calificați sunt adesea soluția potrivită când ai nevoie de personal cu competențe specializate: de exemplu, sudori, electricieni, instalatori, dulgheri, bucătari, șoferi profesioniști sau operatori pe utilaje grele. România duce lipsă acută de astfel de meseriași (de pildă, multe firme de construcții se plâng de deficit de zidari, fierari-betoniști și alți meseriași calificați). Angajând personal din Asia cu calificări recunoscute, reduci timpul de formare și poți menține calitatea lucrărilor. Multe țări asiatice, precum India sau Filipine, produc anual mii de absolvenți tehnici și ingineri, care devin o sursă valoroasă de talente. Un avantaj major al muncitorilor calificați recrutați din Asia este că vin adesea cu experiență practică solidă, uneori câștigată chiar în alte țări (unii au lucrat în Orientul Mijlociu sau Asia de Sud-Est înainte să vină în Europa). Astfel, ei se pot adapta rapid cerințelor locale și pot începe să fie productivi imediat.
Conform ghidului publicat de Alfea Asian Work, „muncitorii asiatici au deseori experiență în diverse domenii tehnice, ceea ce poate reduce timpul necesar pentru formare”, contribuind totodată semnificativ la creșterea productivității odată integrați. Totuși, recrutarea personalului calificat implică și o selecție mai riguroasă și, posibil, costuri salariale mai mari față de personalul necalificat – lucru de așteptat, având în vedere specializarea lor (posturile care necesită calificări specifice tind să fie mai bine plătite). În general însă, salariile oferite muncitorilor calificați din Asia rămân atractive pentru angajatorii români, fiind de obicei la nivelul pieței locale sau chiar mai mici decât ar cere un specialist autohton, dar de câteva ori mai mari decât în țara de origine a muncitorului. Acest echilibru face ca ambele părți să fie mulțumite. (Pentru o analiză detaliată a nivelurilor salariale pe industrii și factori de remunerare, vezi articolul nostru Salarii muncitori Asia: Ghid pentru angajatori).
De cealaltă parte, muncitorii asiatici necalificați (sau semi-calificați) sunt la rândul lor esențiali pentru acoperirea posturilor unde este nevoie de forță de muncă brută, dar constantă. În această categorie intră, de exemplu, lucrători în fabricație simplă, asamblare, ambalare, manipulare marfă, curățenie, agricultură sezonieră, construcții ușoare și altele. Statisticile Inspecției Muncii arată că primele locuri în topul joburilor ocupate de străini în România sunt exact cele necalificate: muncitori necalificați în construcții (demolări, finisaje), manipulanți mărfuri, montatori de piese, ajutori de bucătar, lucrători bucătărie (spălători vase) ș.a. . Aceste poziții, evită de regulă de români datorită efortului mare și salarizării modeste, sunt atractive pentru lucrătorii din Asia. Avantajele muncitorilor necalificați recrutați din Asia includ: disponibilitate mare (sunt numeroși candidați doritori), costuri de salarizare adesea mai mici, precum și posibilitatea de a-i forma la locul de muncă exact pe specificul companiei tale. Chiar dacă nu vin cu o diplomă, acești angajați compensează printr-o motivație foarte puternică: majoritatea au plecat de acasă din dorința de a-și depăși condiția și de a-și sprijini financiar familiile, deci sunt foarte dornici să muncească și să învețe. Un antreprenor român remarca faptul că „vin oameni care nu au calificările necesare, ceea ce în Germania ar fi de neimaginat”, dar în România ei își găsesc de lucru și se adaptează (citat expert, Hotnews) – semn că există loc pentru muncitorii necalificați dispuși să învețe. În plus, dacă îi recrutezi tineri, poți investi în calificarea lor treptată, fidelizându-i în companie pe termen lung.
Alegerea între calificați vs. necalificați depinde, așadar, de natura postului vacant și de strategia pe termen lung a angajatorului. Ideal, companiile găsesc un echilibru: de exemplu, în construcții poți aduce atât dulgheri/zidari calificați, cât și manevranți necalificați care să-i sprijine; în producție poți angaja tehnicieni din Asia pentru utilaje, alături de lucrători de linie necalificați. Un lucru este cert: ambele categorii de muncitori asiatici oferă beneficii valoroase companiilor din România, mai ales comparativ cu provocările de a găsi personal local. În secțiunile următoare vom detalia aceste beneficii și vom vedea de ce tot mai mulți angajatori preferă muncitorii asiatici, indiferent de nivelul lor de calificare.
Beneficiile muncitorilor asiatici pentru companii
Productivitate și eficiență ridicate. Odată integrați la locul de muncă, muncitorii din Asia se dovedesc adesea extrem de harnici și productivi. Ei au o etică a muncii foarte bine dezvoltată, fiind obișnuiți cu programul prelungit și cu munca intensă. Cazurile concrete confirmă acest lucru: la fabrica de lângă Alba Iulia menționată, angajații nepalezi lucrează conștiincios inclusiv în weekend, menținând ritmul producției la nevoie. Cultura lor îi îndeamnă să respecte munca – așa cum notează și experții în recrutare, muncitorii din Asia sunt de obicei disciplinați, responsabili și recunoscători pentru oportunitatea primită, ”exercitându-și munca cu interes și făcând tot posibilul să își respecte pe deplin sarcinile”. Mulți angajatori români au constatat creșteri ale productivității după aducerea personalului asiatic, aceștia contribuind la menținerea unui standard ridicat al calității serviciilor sau produselor. Practic, un muncitor asiatic motivat poate avea un randament superior față de un angajat local nemotivat, mai ales în joburile monotone sau solicitante fizic, unde localnicii obosesc sau își pierd interesul.
Seriozitate, loialitate și stabilitate. Unul dintre cele mai apreciate avantaje este stabilitatea forței de muncă din Asia. Companiile raportează rate de retenție mai mari la muncitorii asiatici comparativ cu alți angajați. Explicația este în modul lor de abordare: vin să muncească pe contracte de obicei de 2 ani (minimum recomandat) și sunt determinați să își păstreze locul de muncă pe toată durata contractului (fiind legați și de permisul de ședere). Un manager român sublinia diferența: „românul astăzi îl ai, mâine nu-l mai ai”, pe când muncitorii nepalezi/srilankezi sunt loiali și stau pe termen lung. Această loialitate se traduce în beneficii pentru angajator: fluctuație de personal mult redusă, continuitatea activității și economie la costurile de recrutare și training recurente. În plus, companiile pot conta pe disponibilitatea lor – așa cum am arătat, asiaticii sunt dispuși să lucreze ore suplimentare și în zilele libere dacă li se cere, lucru tot mai rar întâlnit la personalul local. Desigur, pentru a cultiva această loialitate, angajatorul trebuie la rândul său să ofere condiții decente (cazare adecvată, mâncare, respect și plata la timp). Mulți patroni români au înțeles importanța de a oferi condiții civilizate muncitorilor străini pentru a-i reține și a preveni migrarea lor mai departe în Vest. Rezultatul? Ansambluri moderne de cămine sau apartamente pentru angajații străini și un mediu de lucru prietenos, în care aceștia se simt apreciați – ceea ce sporește și mai mult loialitatea lor față de firma angajatoare.
Etică și disciplină în muncă. Angajații recrutați din țări asiatice vin adesea din culturi în care respectul față de muncă, disciplina și spiritul de echipă sunt valori puternice. Ei se adaptează rapid regulilor companiei și respectă ierarhia. Întârzierile și absențele nemotivate sunt rare în rândul lor, iar normele de siguranță la locul de muncă sunt urmate cu strictețe odată ce le-au fost explicate. De asemenea, răbdarea și meticulozitatea lor sunt atuuri la locurile de muncă ce implică rutine repetitive sau detalii fine (ex: asamblare componente, confecționare textile, pregătire alimente etc.). Un studiu citat de o asociație patronală arată că muncitorii asiatici „sunt persoane loiale, disciplinate și responsabile, cu o etică a muncii bine dezvoltată”, ceea ce se reflectă în calitatea muncii prestate. Pentru angajator, asta înseamnă mai puține probleme de HR și un colectiv mai stabil. Mulți manageri consideră că „asiaticii au un alt ritm și alt chef de muncă”, comparativ cu angajații autohtoni blazați – un avantaj intangibil, dar vizibil în producție.
Costuri și eficiență financiară. Un motiv practic pentru care firmele aleg forța de muncă asiatică este și cel al costurilor. Deși aducerea unui angajat din Asia presupune inițial costuri de recrutare, viză, transport și cazare, pe termen mediu aceste cheltuieli se amortizează. Salariile oferite muncitorilor din Asia sunt competitive, dar accesibile raportat la bugetele companiilor românești. În construcții, de pildă, un muncitor asiatic necalificat câștigă ~3000–4000 RON net pe lună ca salariu de bază, similar cu nivelul pieței pentru muncitorii locali, însă angajatorul câștigă la capitolul stabilitate (acel post nu va rămâne vacant peste câteva luni). În HoReCa sau agricultură, salariile lor pot fi chiar mai mici decât ale localnicilor, dar acceptate cu entuziasm de asiatici, deoarece sunt de câteva ori mai mari decât în țările lor. Mai mult, statul român a introdus facilități fiscale în construcții (scutiri de impozit) și a crescut salariul minim în domeniu, ceea ce a redus diferența dintre costul unui muncitor român și unul străin. În aceste condiții, apelarea la personal din Asia devine rentabilă: companiile își mențin activitatea fără întreruperi, își onorează contractele la timp și evită pierderile asociate lipsei de personal. Numeroși angajatori consideră că investiția în recrutarea unui asiatic se justifică prin randamentul ridicat și faptul că pot conta pe el pe termen lung. (Pentru sfaturi despre optimizarea costurilor cu angajații străini, poți citi și articolul nostru Cum să economisești bani cu angajați asiatici).
Adaptabilitate culturală și capital de imagine. Nu în ultimul rând, prezența muncitorilor asiatici aduce și beneficii “soft” companiilor. Mulți clienți și parteneri apreciază diversitatea din echipe, iar firma capătă o imagine modernă, multiculturală. Muncitorii străini, la rândul lor, se străduiesc să se integreze – învață limba română de bază (sunt frecvente cazurile în care asiaticii învață românește într-un an încât să comunice fluent la job) și respectă obiceiurile locale. Au fost situații în care i-am văzut participând la evenimente locale, purtând ii sau costume populare la serbările orașului, ceea ce întărește legăturile în comunitate. În fabrici sau pe șantiere, echipele mixte (români + asiatici) ajung să colaboreze foarte bine, iar schimbul cultural creează un mediu de lucru mai interesant. Acest aspect poate părea secundar, dar contează pentru moralul colectivului și pentru retenția generală a personalului – inclusiv a românilor, care văd că firma e dispusă să aducă oameni în plus pentru a le ușura lor munca.
În concluzie, beneficiile muncitorilor asiatici sunt multiple: acoperă rapid posturile vacante, aduc productivitate și seriozitate, rămân loiali pe termen lung și contribuie la dezvoltarea sănătoasă a afacerilor. De aceea, tot mai multe companii “se uită cum muncitorii asiatici pleacă definitiv în Vest” cu regret – adică își doresc să-i păstreze cât mai mult în țară. Iar piața muncii din România a devenit atât de dependentă de ei, încât, după cum afirmă un specialist, „cetățenii non-UE au devenit indispensabili” în anumite sectoare. (Pentru o trecere în revistă a tuturor avantajelor oferite de personalul asiatic, vezi și articolul Avantajele recrutării muncitorilor asiatici.)
Procesul de recrutare a muncitorilor asiatici în România
Care sunt pașii pentru a aduce angajați din Asia? Recrutarea internațională poate părea complicată la prima vedere din cauza procedurilor birocratice, însă cu informațiile și partenerii potriviți devine un proces gestionabil. Iată, pe scurt, etapele principale:
- Încheierea unui parteneriat cu o agenție specializată. Primul pas (și cel mai simplu) este să colaborezi cu o agenție de recrutare de personal asiatic din România. Aceste agenții (precum Alfea Asian Work) au experiența necesară și o bază extinsă de candidați pre-selectați, economisindu-ți timp prețios. Ele se ocupă adesea de tot, de la selecția candidaților potriviți (în funcție de criteriile postului tău) până la pregătirea actelor. Colaborarea cu profesioniști în domeniu te asigură că vei naviga ușor prin hățișul legal. (Citește mai multe în ghidul nostru despre cum să recrutezi muncitori calificați din Asia, unde explicăm pe larg strategiile și sfaturi utile);
- Selectarea candidaților și interviurile. După ce agenția identifică un număr de candidați potriviți (de obicei din baza proprie sau prin parteneri din țările-sursă), urmează interviurile cu tine, angajatorul. Acestea pot avea loc online (videoconferință) și îți permit să evaluezi cunoștințele, atitudinea și nivelul de comunicare al candidaților. Este recomandat să verifici și competențele tehnice (acolo unde e cazul, prin teste practice sau verificarea certificărilor). În această fază se stabilește și oferta: salariu, beneficii, condiții de muncă, care vor fi comunicate candidatului selectat;
- Obținerea Avizului de Angajare pentru muncitorul străin. Acesta este un document oficial emis de autoritățile române (Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile teritoriale) care permite angajarea cetățeanului non-UE pe teritoriul României. Pentru a obține avizul, angajatorul trebuie să depună o serie de acte, inclusiv dovada că a publicat jobul și nu a găsit personal local potrivit, copia contractului de muncă propus, acte ale viitorului angajat (pașaport, cazier, adeverință medicală) etc. Vestea bună este că, în ultima perioadă, aceste avize se obțin relativ rapid datorită contingentelor mărite – practic, atâta timp cât România a aprobat un număr mare de lucrători străini anual, formalitatea nu durează foarte mult. Notă: Angajatorul trebuie să fie la zi cu plata taxelor la stat și să nu fi fost sancționat pentru muncă la negru, altfel cererea poate fi respinsă. De asemenea, trebuie să ofere un salariu cel puțin la nivelul salariului minim pe economie (sau minim pe sector, dacă există), conform legii;
- Obținerea vizei de lungă ședere pentru angajat (tip D/AM – activități de muncă). După ce ai avizul de muncă aprobat, candidatul din Asia va merge la Ambasada/Consulatul României din țara sa pentru a solicita viza de intrare în România în scop de muncă. El va depune avizul de angajare, pașaportul și alte documente cerute (inclusiv dovada cazării în RO, asigurare medicală etc.). Durata de eliberare a vizei poate varia, însă în general poate ajunge la ~2 luni până este emisă. Acest interval trebuie planificat în timeline-ul recrutării. În practică, multe firme încep formalitățile cu 3-4 luni înainte de data la care au nevoie efectiv ca muncitorul să înceapă lucrul.
- Sosirea în România și formalitățile finale. Odată obținută viza, muncitorul poate călători în România. De aici înainte, mai are de parcurs câteva formalități post-sosire. În primul rând, trebuie încheiat Contractul individual de muncă (dacă nu s-a făcut deja la depunerea pentru aviz) și înregistrat în Revisal. Apoi, în termen de 90 de zile de la intrare, angajatul străin trebuie să obțină Permisul de Ședere (carte de rezidență) de la Inspectoratul pentru Imigrări – practic, acesta este actul care îi permite să locuiască și să muncească legal pe toată durata contractului. Permisul se obține de obicei în câteva săptămâni, pe baza avizului de angajare și a contractului de muncă. După aceasta, muncitorul asiatic este oficial integrat în compania ta, cu aceleași drepturi și obligații ca orice angajat român. Angajatorul trebuie doar să îi asigure condițiile promise (salariu, cazare etc.) și să îl ajute la inducția în muncă și acomodarea culturală (lucru care, după cum am văzut, se întâmplă destul de repede în majoritatea cazurilor).
Cât durează în total? În medie, întreg procesul de recrutare și angajare a unui muncitor asiatic poate dura între 2 și 4 luni de la inițiere până la sosirea efectivă în echipă. Desigur, durata poate varia în funcție de țara de proveniență (spre exemplu, procedurile cu Filipine sau India pot dura mai mult decât cu Nepal), de rapiditatea cu care strângi actele și de calendarul autorităților. De aceea, este recomandat să planifici din timp necesarul de personal și să începi recrutarea cu un orizont de câteva luni înainte. Un partener de recrutare de încredere va gestiona proactiv termenele – „în cazul în care ți se pare mult prea complicat, personalul specializat în recrutare se poate ocupa de aspectele birocratice”, după cum afirmă un reprezentant al industriei – și te va ține la curent la fiecare pas.
Sfat: Ține cont de contingentul anual când recrutezi. Verifică din timp câți muncitori străini au mai rămas disponibili în cota anuală (de exemplu, în 2025 limita este 100.000 de noi avize de muncă) – deși aceste plafoane n-au fost încă epuizate vreodată (Guvernul le mărește la nevoie), e bine să depui actele cât mai devreme în an. Astfel te asiguri că obții aprobările fără întârzieri.
Concluzii
Muncitorii asiatici calificați vs. necalificați – nu este vorba de „cine este mai bun”, ci de a înțelege cum să îi folosești pe fiecare în avantajul afacerii tale. În contextul crizei forței de muncă din România, ambele categorii s-au dovedit salvatoare: fără sudorii, instalatorii sau bucătarii din Asia, multe proiecte ar rămâne blocate; fără muncitorii necalificați nepalezi, vietnamezi sau indieni, multe fabrici, ferme sau șantiere ar duce lipsă de brațe de muncă. Alegerea depinde de nevoia specifică: ai nevoie de o expertiză anume? – atunci optezi pentru un angajat asiatic cu calificare și experiență; ai nevoie de forță de muncă numeroasă pentru sarcini simple? – recrutezi un contingent de muncitori necalificați dispuși să învețe. Cel mai adesea, combinarea lor e cheia succesului.
Din fericire, piața asiatică oferă ambele variante din plin. Țări precum Nepal, Sri Lanka, Vietnam sau Filipine furnizează atât personal cu studii și experiență, cât și oameni simpli, dornici de muncă, pe care îi poți forma tu. Important este să lucrezi cu profesioniști în recrutare care să găsească candidații potriviți profilului dorit și să te asiguri că îi integrezi cu succes. Experiența companiilor din România de până acum este pozitivă: cei care au angajat muncitori asiatici (indiferent de nivel) au constatat o ameliorare vizibilă a deficitului de personal, stabilitate mai mare și atingerea obiectivelor de producție/servicii în termenele stabilite.
Nu în ultimul rând, ambele categorii de muncitori străini împărtășesc atuuri comune – seriozitate, etică și loialitate – care îi fac să se remarce pe piața muncii. În era globalizării, „importul” de resurse umane din Asia a trecut de la statutul de idee exotică la cel de soluție pragmatică, susținută de statistici și rezultate concrete. Iar tendința pentru 2024/2025 este în continuare de creștere a prezenței muncitorilor asiatici în România, dată fiind cererea uriașă nesatisfăcută altfel.
Pentru angajatori, mesajul este clar: dacă ai nevoie de oameni muncitori, dedicați și pe termen lung, uită-te spre Asia. Fie că recrutezi calificați sau necalificați, vei găsi candidați care pot deveni rapid motorul afacerii tale. Cu un proces bine pus la punct și cu partenerii potriviți, îi poți avea în echipă în doar câteva luni, gata să contribuie la succesul companiei tale. România deja a devenit „a doua casă” pentru zeci de mii de astfel de muncitori – poate următorii vor fi chiar în echipa ta!
Resurse utile și legături interne: Dacă vrei să afli mai multe, te invităm să consulți și alte articole de pe blogul nostru, precum ghidul complet despre salariile muncitorilor din Asia, avantajele recrutării personalului asiatic sau procedurile detaliate de recrutare și integrare a muncitorilor din Vietnam. Aceste resurse te vor ajuta să aprofundezi subiectul și să iei cele mai bune decizii pentru angajarea de muncitori asiatici calificați sau necalificați în compania ta.